Cu o personalitate puternica si energica in acelasi timp, Dragos Anastasiu, presedintele Eurolines, si-ar vedea cariera incheiata cu un centru wellness pe malul marii.

Patronul Eurolines nu se considera un om de succes si, cu toate acestea, compania pe care o conduce se afla, de 13 ani, in topul firmelor de transport de persoane. Bloguriturism.ro a aflat si cum este omul Dragos Anastasiu, cel din spatele afacerilor, care este relatia lui cu familia si cum se comporta ca turist atunci cand merge in vacanta.

Cum ati pus pe picioare Eurolines?

Eurolines a fost ca un copil neasteptat, ca sa spun asa. Am ajuns la treaba asta precum fata mare la copil. Pur si simplu o intamplare. Eu am studiat in Germania, am parasit Romania in ‘82, am terminat facultatea si am lucrat acolo cativa ani intr-un spital, ca medic. Si, printr-o pura intamplare, cineva din Romania m-a rugat sa il ajut. Avea niste autocare, nu reusea sa intre cu ele in Germania. Incet, incet, am intrat in toata povestea asta. Am creat si un parteneriat cu cea mai mare firma de transport din Europa, cel putin la momentul acela, Deutsche Touring, ca partener al firmei din Romania. La un moment dat, au fost niste probleme intre ei si partenerii din Germania: au spus „ori te duci tu in Romania si continuam sa facem cu tine, ori nu mai continuam relatia cu Romania.” Si atunci m-am lasat si de spital, si de Germania, si m-am mutat in Romania. Asa au fost inceputurile, am pornit cu cativa oameni, cu putini bani, si aia imprumutati, si, incet, incet, ne-am dezvoltat.

Nu v-a parut rau ca ati renuntat la medicina pentru turism si transporturi?

Nu. In general nu prea regret ce am facut in viata. Poate ca nu intotdeauna ma gandesc cu bucurie la anumite chestiuni din spate, dar vreau sa nu regret nimic din ce am facut. Mi-au placut si cei patru ani de medicina, mi-au adus satisfactii. Mi-a placut si ce a urmat dupa. Si nu regret. Oricum, nu as fi reusit, si nu ma refer neaparat la partea financiara, dar n-as fi reusit, in medicina din Germania, sa realizez ce am realizat. Acolo eram unul dintre sute de mii de medici.

Care a fost cel mai greu moment din cei 13 ani de Eurolines?

Au fost foarte multe: cred ca, dupa primele doua luni, cand a venit Garda Financiara si vroia sa ne inchida, trimisa de concurenta; dupa vreo trei sau patru luni, cand singurul autocar pe care il aveam s-a rasturnat pe la Sibiu. Au urmat momentele in care nu mai puteam sa facem schimb valutar, cred ca prin 1999. Stateam cu leii in buzunar, dar eu aveam datorii in euro. Atunci cred ca am pierdut in jur de 150.000 de marci. Chiar si ultimul an si jumatate, cu cresterea costurilor, si in special la motorina… si asta este o perioada foarte grea.

Nu ati fost tentat sa renuntati pana acum?

Nu. Stiti cum e „ce nu te omoara te intareste”. Atata timp cat nu am murit am iesit intarit. Din fiecare chestie trebuie sa inveti si sa mergi mai departe. Sunt momente in care castigi, sunt momente in care pierzi. Nu cred ca exista cineva care sa aiba o constanta pe profit.

Ati facut sacrificii?

Am facut sacrificiul major al departarii fata de copilul meu. Care a condus, la un moment dat, si la esecul familiei. Asta are legatura cu faptul ca petrec 15-16 ore pe zi, sapte zile pe saptamana la serviciu. Nu cred ca exista lucruri fara sacrificii. In general, oamenii de succes sunt cei ce au succes si in familie, si cu prietenii, si la serviciu. Eu nu sunt un om de succes, pentru ca cel putin in zona familiei, nu am fost ferit de insuccese. Mi-as fi dorit sa fie altfel, dar cred ca e foarte greu si raman sa ii admir pe cei care reusesc sa fie oameni de succes pe toate planurile. Familia nu mai exista ca familie intacta. Copilul meu traieste in Germania, eu stau in Romania. Ne vedem de cateva ori pe an, vorbim la telefon, ne iubim, dar nu este o relatie normala de familie.

Ati facut compromisuri?

Asta este unul dintre compromisiuri. In general, am facut relativ putine compromisuri. Din pacate, am trait intr-o perioada in care in Romania, fara relatii in diverse zone ale ministerelor, nu se putea. Poate ca si aici au fost compromisuri facute din partea mea. In momentul in care iti vine un control si esti tentat numai ca sa scapi de el, sa platesti „comisioane”, ca sa spun asa, e deja un compromis. Or, mie mi-a fost foarte greu pentru ca nu imi sta in caracter si nu imi statea in imaginatie. Nenorocirea este atunci cand esti nevoit sa platesti ca sa nu ti se faca o nedreptate. Nu neaparat sa dai spaga ca sa obtii ceva, dar sa dai spaga ca sa nu ti se faca o nedreptate.

Care este cheia succesului pentru afacerile dumneavoastra?

Cred ca am reusit sa castig increderea angajatilor si a partenerilor prin seriozitate si prin lipsa unor promisiuni neacoperite. In general, ce am zis asta am facut. Cand nu am putut, am spus ca nu pot. Si am muncit foarte mult.

Se spune ca oamenii bogati nu muncesc pentru bani. E adevarat si pentru dumneavoastra?

Sunt alte lucruri care iti dau o satisfactie mult mai mare decat banii. Satisfactia de a misca lucrurile, de a-i vedea pe cei din jurul tau crescand, lucru acela realizat. In momentul in care ti-ai atins telul, ai o satisfactie. Asta este ceea ce te tine cu adevarat, nu ca mai castigi un leu, o suta de lei.

Care este cea mai mare calitate a dumneavoastra?

Cred ca sunt foarte muncitor.

Dar cel mai mare defect?

Nu am rabdare. Nu este un lucru bun, pentru ca am tendinta sa doresc ca tot ceea ce gandesc sa se realizeze maine si ii incarc foarte mult pe cei din jur. Multi dintre ei nu au taria sa spuna nu, dar nu pot nici sa realizeze ceea ce le cer, si asta creeaza frustrari. Neindeplinirea sarcinilor la termen este unul dintre lucrurile care ma frustreaza cel mai tare, mai ales cand nu sunt anuntat dinainte de asta.

Ce pasiuni aveti?

Nu prea am timp sa am pasiuni. Imi place foarte mult sportul. Am facut volei de performanta. Imi place sa schiez, sa joc tenis, sa inot. Imi place orice sport cu mingea. Am avut ca hobby fotografiatul, in sensul de laborator foto. Imi place sa fotografiez si filmez si cred ca am si ceva talent. Imi place sa citesc o carte buna. Apropo de fotografii, cred ca cel mai mult imi place una cu mine de cand aveam cinci ani si ma strambam; e alb negru, e mica si e fotografia mea preferata. In general, imi plac fotografiile cu ceilalti, nu cu mine.

Cat de des mergeti in vacante?

Rar. Incerc vara sa mai merg la mare la Costinesti. Am o casa acolo. Si concediul clasic, foarte rar. Anul acesta mi-am luat fata si am fost o saptamana in Mallorca, dar asta nu s-a intamplat prea des in ultimii trei ani. Ma mai duc iarna la schi.

Care a fost cea mai frumoasa vacanta de pana acum?

In California. Am stat vreo 3-4 saptamani. Eram medic. A fost superb. Am fost in multe locuri, in parcurile nationale. Sunt multe locuri frumoase in lume, dar, probabil, ca a fost si prea mea iesire in America si mi-a placut mult. Sunt locuri de-a dreptul spectaculoase

Preferati vacantele in tara sau pe cele in strainatate?

Depinde ce vrei sa faci. De exemplu, anul acesta s-a nimerit ca si fiica-mea sa fie la fel. Am stat in Mallorca o saptamana, am citit, am stat la soare, ne-am plimbat. Sunt momente in care nu am chef sa fac nimic, decat sa stau sa ma odihnesc. Romania este o tara superba, dar, din pacate, nu o prea cunoastem noi si nu stim sa o punem in valoare. Sunt zone foarte frumoase cum ar fi Bucovina. Nu am o preferinta nume. Imi e ok si acolo si acolo.

Cat de mult cheltuiti in vacante?

Habar n-am. Cred ca vacanta e facuta ca sa te simti bine. Nu am facut excese niciodata. Nu imi trebuie cine stie ce ca sa ma simt bine. Nu fac excese dar nici economii. Imi place sa ma simt bine, decent, normal fara fite.

V-au atras destinatiile exotice, croazierele de lux?

Nu sunt genul. Pot sa merg si cu tramvaiul si nu am cautat hoteluri de cinci stele. Acum, cine spune ca daca pleaca undeva prefera hotelul de trei stele hotelului de cinci stele, probabil ca nu e chiar adevarat. Sigur ca prefer sa merg in locuri frumoase si la hoteluri confortabile, dar nu reprezinta un target pentru mine, nu ma atrage ceva in mod deosebit. Nici ca destinatie, nici ca hotel. Important e sa te simti bine, cu cine esti, sa fii sanatos, nu sa te duci la cine stie ce fita.

Unde ati vrea sa calatoriti si nu ati ajuns inca? Ce va atrage la acel loc?

Nu am fost in Australia, in Japonia si imi doresc sa ajung acolo, dar nu e o chestie pe care mi-am pus-o in minte. Probabil ca voi ajunge. E cu totul alta cultura, sunt lucruri noi, locuri pe care nu le-ai vazut, oameni pe care nu i-ai inteles.

Daca ar fi sa o luati de la capat ati alege afacerile sau medicina?

Afacerile, pentru ca am un camp mult mai mare de dezvoltare, pot sa fiu creativ. Acum, ca, poate, la un moment dat, o sa fac o clinica pe malul marii, in Romania, si acolo sa fie finalul carierei mele, asta nu exclud.

De ce tocmai o clinica? Vreti sa va intoarceti la medicina?

Suna frumos pentru final de cariera. Nu stiu daca o sa ma reintorc la stetoscop, ca sa spun asa, dar poate in zona de management medical. Sa imbin managementul medical pe care l-am vazut in urma cu ceva ani in Germania, cu cel modern, cu turismul, cu wellness, cu spa. Nu neaparat sa am de-a face cu oameni foarte bolnavi, ci o clinica in sensul de relaxare, de refacere, tratamente, chirurgie plastica. Cu foarte multi straini care sa vina. Combinatia asta de parte medicala cu turism si spa ar imbina cam tot ceea ce am facut pana acum. Nu este batut in cuie, dar ma gandeam ca ar fi frumos.

Pareti tipul de barbat cochet. Este acesta un plus pentru un om de afaceri?

Mi se pare ca este un atuu in viata, nu neaparat in afaceri. Nu neaparat cochet, dar sa fii ingrijit. Cred ca se vede, in general, nu doar in afaceri. Tine de imagine si cred ca atunci cand o ai o imagine buna te ajuta si in viata, si in afaceri. Sa fii curat, ingrijit, sa nu mirosi, sa nu porti sosete albe la pantofi negri sunt niste chestii care tin de bun-simt, zic eu.