Capitală a Rusiei timp de două secole, metropola de astăzi îşi recapătă cu fiecare zi „culoarea“ şi frumuseţea care au făcut-o celebră în vremea ţarilor. Centrul oraşului din romanul „Nopţile Albe“ al lui Dostoievski este cuprins în patrimoniul UNESCO, iar la clă- dirile istorice care nu au trecut printr-o restaurare până acum se lucrează şi în zilele de sărbătoare.

„Veneţia Nordului“, denumită astfel graţie canalelor Nevei, a fost construită de ţarii din familia Romanovilor după planurile Amsterdamului, dar multe clădiri din centru aduc aminte de Viena. Zilele de vară, din mai şi până în august, sunt frumoase, lungi şi însorite, cu temperaturi care nu depăşesc 25 de grade.

Nopţile magice în perioada de vară seamănă cu un amurg prelungit, în care soarele nu apune decât pentru câteva ore. În oraşul care nu doarme niciodată în această perioadă merită să iei cina pe un vaporaş. De pe punte poţi admira podurile basculante de pe Neva care se ridică pentru a face loc vapoarelor, dar şi pentru a-i delecta pe turişti.

„Perla Balticii“ este renumită pentru nopţile ei albe, dar farmecul oraşului dominat de canalele Nevei nu dispare nici în august, când ziua polară dă semne de oboseală.

Turul oraşului pe ape te aduce în faţa unor atracţii speciale. Crucişă torul „Aurora“ este una dintre ele. Perfect conservată, „Aurora“ - simbolul comunismului în „oraşul ţarilor“ - este acum o navă-muzeu, deschisă gratuit publicului între orele 11.00 şi 17.15, cu excepţia zilelor de luni şi vineri.
Trecut în capul listei celor zece destinaţii uluitoare din Europa de Est recomandate anul acesta de revista americană „Forbes“, Palatul Peterhof (cunoscut şi sub numele de Petrovoreţ) este o destinaţie excelentă în sezonul de vară. Reşedinţă de vară a ţarului Petru I, Peterhof se află la aproape 30 km de centrul oraşului. A fost deseori comparat cu Palatul Versailles, pentru că, dincolo de clădirile luxoase care adăpostesc apartamentele ţarilor şi ale ţarinelor, „piesa de rezistenţă“ a palatului o constituie grădinile superbe. Grădina principală oferă o privelişte de ilustrată: Marea Cascadă şi Fântâna lui Samson. Dacă întorci spatele palatului, în faţa ta se vede Golful Finlandei. La Peterhof poţi ajunge şi cu vaporaşul, pe care îl iei de lângă Ermitaj. Chiar pe ţărm, dacă vii spre Peterhof dinspre mare, te întâmpină „Monplaisir“, clădirea complexului pe care Petru cel Mare a iubit-o cel mai mult, dar care astăzi este închisă publicului. Desenate în stil franţuzesc, grădinile de la Peterhof ascund numeroase „fântâni deghizate“ în flori, arbori sau umbrele - menite să-i ude până la piele pe invitaţii de altădată ai ţarului. Biletul de intrare costă 7,5 euro, iar tichetul pentru vaporaşul care te duce din Sankt Petersburg nu costă mai mult de 13 euro.
O minivacanţă în Sankt Petersburg nu poate începe decât după ce ai obţinut viza turistică de Rusia. Costă 35 de euro, dacă este acordată în regim normal (4-10 zile lucrătoare) sau 70 de euro, în regim de urgenţă (2-3 zile). Plata taxelor se face în dolari la cursul zilei, iar pentru viza turistică ai nevoie de un paşaport valabil cel puţin şase luni - în copie şi original, fotografii, asigurare medicală (copie şi original) şi o declaraţ ie completată pentru acest scop, formular pe care îl găseşti la reprezentanţa consulară.

Transportul cu avionul până la Sankt Petersburg poate fi considerat o adevărată provocare. Zborul, obligatoriu cu escală, durează între 7 şi 11 ore, în funcţie de operator. Odată ajuns pe aeroportul Pulkovo, ia în calcul cel puţin o oră în plus pentru verificarea documentelor de identitate şi declararea perioadei de şedere şi a bunurilor. Transportul de aici până la hotelurile din centrul oraşului e destul de scump: 35-40 de euro cu taxiul. Cel puţin nu trebuie să te temi de blocajele din trafic: pe bulevardele largi ale Sankt Petersburgului aşa ceva nu există!